marți, 17 noiembrie 2009

luni, 16 noiembrie 2009

Episodul 2- Le Cheylard

In vara acestui an, am avut oportunitatea de a merge pentru a doua oara in Franta, in cadrul unui proiect european cu 15 tari participante. In cadrul proiectului s-au abardot diverse teme, iar intr-una din activitati am fost invitati pe tari sa prezentam ce se stie in tarile noastre despre celelalte tari participante, fara a jigni.
Ideea a fost ca din toate opiniile auzite, Romania a fost cea mai terfelita. Ce s-a auzit cel mai des despre minunata noastra tara ? Tigani, violatori, saracie, coruptie,traficanti de arme si de carne vie si caini pe strada. S-au mai auzit si idei despre banii de plastic si despre Dracula, insa primele apelative au fost regasite de catre aproape toate tarile. Acesta a fost un alt moment de "mandrie" trait in momentul unei calatorii in strainatate.

duminică, 15 noiembrie 2009

Episodul 1-Paris

Prima intamplare care imi vine in minte s-a petrecut in vara acestui an, in luna august. Am fost invitat la o familie in Franta pentru o saptamana, iar pentru aceasta am luat avionul pana la Paris si apoi trenul. Dupa aterizarea pe Charles de Gaulle, mi-am recuperat bagajul si am inceput sa analizez zona pentru a vedea incotro sa merg pentru a lua metroul. In drumul meu, eram destul de distras datorita atentiei cu care priveam diverse indicatoare, dar si datorita castilor din urechi. La un moment dat ma trezesc cu o tipa mica, indesata si brunetica(ca sa nu zic tuciurie) in fata mea care imi arata un clipboard cu o foaie si imi inmaneaza ceremonios un pix. Am ramas putin surprins, insa i-am spus in franceza ca ma grabesc. Tipa se pune in fata mea si imi arata din nou clipboardul. Tura asta il iau si ma uit la foaia respectiva. Era despre o donatie pentru o asociata a surdo-mutilor. Ii fac politicos semn ca nu am bani, ea imi tranteste clipboardul in mana si-mi arata sa scriu acolo. Ii returnez pentru a doua oara "echipamentul", repetand gestul de "no tengo dinero" si ma indepartez. Nu fac trei pasi de langa personajul respectiv, ca aud un raspicat "du-te dracu" din partea "surdo-mutei".
Am fost extrem de amuzat de intamplarea ca atare, insa in acelasi timp mi-am si pus serios intrebarea daca se merita sa spun sau sa cred ca sunt mandru ca sunt roman...

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

De ce cu ghilimele?

De ce titlul este cu ghilemele? Am ales sa ma leg de exemplele negative care se intalnesc in jurul nostru pentru ca acestea devin tot mai numeroase si mai deranjante. Sunt convins ca si voua, la fel ca si mie, vi s-a intamplat in diverse situatii sa fiti cel putin stanjeniti de faptul ca sunteti romani. Cu siguranta exemple pozitive in societatea noastra cat si in diaspora exista, insa acestea se imputineaza pe zi ce trece, iar cele negative le inlocuiesc.
In postarile urmatoare voi prezenta cateva din situatiile in care m-am simtit destul de prost de faptul ca fac parte din acelasi neam cu anumiti indivizi care raspandesc o imagine ce se atribuie intregului popor.
Daca v-ati aflat in situatii similare, simtiti-va liberi sa impartasiti experientele voastre pe acest blog!